Category Archives: lectii

Umbra lui Ştefan; În Cehia…

Puţini mai credeau ca sunt posibile minuni în fotbalul românesc… eu unul încă mai aştept una…

Aseară mi-am amintit dintr-o întâmplare că se joacă play-off-ul Europa League… neuitându-mă la televizor, am urmărit scorurile pe Internet… la Steaua şi CFR-Cluj nu aveam emoţii… la Slovan cu Dinamo era deja 0-1 şi stăteam liniştit… probabil cehii se vedeau deja calificaţi…

Am urmărit cu interes evoluţia scorului de la Atena… însă la 2-0 pentru AEK am ştiut că se terminase… visul frumos al Vasluiului se sfârşise. Comut la Dinamo şi… 0-2!!! Măi să fie! La 3-0 pentru AEK, hotărât să inchid sistemul, arunc un ochi la Dinamo… 0-3!!! În câteva secunde eram în faţa televizorului, urmărind incredibilul… prelungiri! N-a venit 0-4 şi au venit loviturile de penalty!

Pentru prima dată în viaţă, am fost dinamovist! Am trăit, ca orice român care gândeşte cât de cât, cu înfrigurare loviturile… când a ratat Zicu, miâa venit să plâng… era păcat! Apoi au ratat şi cehii şi seria de goluri nu se mai termina… Ca fapt divers, s-au marcat 20 de goluri în acel meci… nu vezi prea des aşa ceva…

Matache era mereu pe minge… lipseau centimetrii vitali unei respingeri… apoi, la ultima lovitură, a ieşit mult în faţă, cam cum a făcut Duckhadam la Sevilla… şi Dinamo îşi vedea visul împlinit!

Am aplaudat din inimă… fiindcă aseară am văzut nu o minune, ci un act de dăruire, o luptă a jucătorilor cu soarta, cu UEFA, cu aşa-zişii suporteri care invadează terenul crezând, în mintea lor idioată de giboni handicapaţi că ei sunt cei care conduc echipa şi că pot face orice, cum vor şi când vor… Am văzut aseară o echipă care a intrat pe teren cu o singură dorinţă: să lupte! Nu aveau nimic de pierdut şi totul de câştigat… şi-au propus să încerce măcar, să abordeze totul din prisma meseriei lor: fotbalul! Iar în fotbal, orice se poate întâmpla… totul e să lupţi pentru ceea ce-ţi doreşti, să laşi deoparte orgoliile, înfumurarea şi infantilismul şi să vezi cum este să acţionezi ca o echipă demnă de renumele ei.

Slovan Liberec nu este cine ştie ce echipă… însă prin ce a arătat aseară, Dinamo a dovedit că poate ajunge o echipă mare! Poate că spiritul de luptător al celui ce domneşte peste strada unde-şi are Dinamo reşedinţa i-a condus într-o bătalie ce se cerea câştigată în numele onorii şi demnităţii!

PS: bineînţeles că huliganii au continuat dezastrul şi aseară prin ravagiile făcute pe străzi şi prin mentalitatea de cretini de a striga sloganuri insultătoare la adresa echipelor rivale din campionat! Multumim ca aţi stricat o seară minunată!

Şi acum, un link către ce înseamnă să fii suporter adevărat:

Suporteri

Leave a Comment

Filed under felicitari, fotbal, lectii

Felicitari, Romania!

Iata ca la nivel de nationala (oare cati dintre voi s-au dus cu gandul la nationala de fotbal?) inca se mai poate… Nationala de handbal feminin a Romaniei, participanta la Campionatul European de Handbal, s-a calificat in grupele semifinale de pe prima pozitie din grupa A, cu trei victorii din trei meciuri, in care a intalnit, pe rand, Ungaria, Franta, Danemarca… 

Rezultatele meciurilor:

Romania  – Ungaria 27-21

Romania – Franta 30-25

Romania  – Danemarca 27-25

Acum, in grupele semifinale, Romania are deja 4 puncte, ceea ce le ofera o mare sansa de accedere in semifinale…

Asadar, cu munca si muuuult mai putina mediatizare si fara atata balacareala si cretinism cat e in fotbal, iata ca se poate… si se poate chiar foarte bine! 

Acestea sunt sportivele care merita banii, nu umflatii aia de alearga ca disperatii dupa o basica cu aer si isi scuipa plamanii pe teren dupa 5 minute iar apoi se scuza “terenul a fost de vina”…

Felicitari nationalei de handbal a Romaniei si mult succes in continuare!!!

1 Comment

Filed under lectii, Romania, sport

Liceu, cimitir al tineretii mele…

Bacovia a scris aceste versuri (pentru cei care nu stiu sau nu vor sa stie)…. Insa pentru mine, aceste versuri nu au reprezentat decat o provocare… o incercare de a demonstra ca nu toti suntem sortiti pieirii, innecarii in neant…
Din nefericire, ieri am fost intr-o… misiune prin liceul Caragiale… fostul meu liceu si sursa celor mai buni 4 ani din viata mea…
Oh… my … fucking … God!!!!!!! Ce mama naibii s-a intamplat cu liceul ala?
La o prima evaluare… gardienii au ramas la fel de prosti (stiu ca e un cuvant prea bland pentru ei, insa sper sa mai intru in liceul ala, eventual ca profesor… pazea, idiotilor!)… si lasa sa intre pe oricine nu apartine de liceu insa ei il cunosc sau le e prea frica sa-l opreasca insa pe mine, membru al Crucii Rosii, m-au legitimat si mi-au oprit buletinul la poarta… plus ca niste oameni de serviciu s-au gasit sa faca niste comentarii total nelalocul lor la adresa mea… pentru acestia, recomand auditia versiunii necenzurate a melodiei “De ziua ta” de la Parazitii…
Apoi am intrat in liceu… fara efort, clasificarea elevilor s-a facut asa: 45% manelisti… 45% emo-kids… 5% plain stupid si 5%… oameni, cu adevarat oameni, inteligenti, oameni care chiar spera ceva de la viata si vor sa ajunga undeva…
Trist dar adevarat…
7 ani au trecut de cand am pasit ultima data pe acele coridoare… 7 ani… si totul pare atat de schimbat, de strain si, de ce nu… de agravat spre prostie!
Am obtinut ceva… am incercat ceva si, pentru prima data am reusit sa realizez ceva pentru altii… iar asta sper sa continue…
Incerc… si nu ma voi opri din a incerca si, fara tagada, din a reusi a le asigura copiilor mei un viitor demn de ei, de renumele lor… un viitor in care sa poata spera in mai bine, in realizari si in indeplinirea viselor!
Revenind la liceu… paznicilor, daca nu va veti revizui atitudinea repede, mai aveti exact doi ani si 5 luni de lucrat acolo… chiar mai putin… dupa asta, pa! Va zbor de acolo intr-o secunda!
Elevi ai Colegiului National I.L.Caragiale Ploiesti: tata a invatat acolo si a ramas in istoria liceului… eu am invatat acolo si am ramas in istoria liceului… var’miu a invatat acolo si a ramas in istoria liceului… fiti siguri ca daca planul meu va functiona, nu numai ca voi reusi sa revin in forta in istoria liceului, dar voi reusi, probabil cu ceva eforturi, sa va deschid ochii asupra realitatii…
Voi credeti ca ceea ce vedeti la televizor sau pe net e realitate? Copilasi tembeli, mie mi-au murit oameni in brate! Am vazut moartea cu ochii! Credeti-ma… manelisti si emo-kids, daca nu deschideti ochii si nu stimulati sarmanul neuron singuratic din capul vostru, nu veti ajunge nici macar sa fiti mentionati intr-un catastif un de scrie :”Aici odihnesc urmatorii, ingropati prin mila publicului…”
Trezirea! Ca vine furtuna si voi nu aveti nici macar umbrele, ce sa mai zic de adapost!

3 Comments

Filed under Caragiale, colegiu, cretini, elevi, lectii, prostie, scoala, viata