De multa vreme tot spun ca voi scrie ceva despe festival… ei bine, voi incerca acum…
Festivalul s-a desfasurat pe 15 mai, la Casa Sindicatelor din Ploiesti… Participanti au fost liceele din Prahova sau trupe de teatru cu membri ai liceelor din Prahova…
Eu am ajuns pe la pranz acolo… am stat in total cam 3 ore jumatate… si… uff, cum sa spun asta… mai e mult pana departe! Sau, in cuvintele unui om de teatru, ce sa spui despre incercarea de a omora ceva ce este mort de zece ani si care este resuscitat si omorat in fiecare an din nou?
Din cele trei ore si jumatate cat am stat acolo, singura piesa care mi-a placut a fost a celor din Colegiul National I.L.Caragiale… si cel mai mult mi-a placut interpretarea personajului principal de catre un tanar care are mari sanse pe viitor daca se tine de actorie.
Felicitari celor din Caragiale!
Au urmat si alte licee, cu piese mai mult sau mai putin obscure de autori la fel de cunoscuti (as vrea sa-i mentionz pe cei care au interpretat o piesa de Ion Baiesu, o piesa cu doar doua personaje care insa de-abia am auzit-o din cauza celor din jurul meu din sala).
Si ca tot am vorbit de cei din sala (de fapt aici vroiam sa ajung, printre altele), as dori sa-i mentionez pe cei din Virgil Madgearu… si nu neaparat pe actori si piesa lor cat pe cei din public: ATATA PROSTIE SI O COLECTIE MAI IMPORTANTA DE FUFE, PETARDE, PROSTI SI CRETINI ADUNATI LA UN LOC NU AM MAI VAZUT DE CAND SUNT!
Pe langa faptul ca au comentat tot timpul cat colegii lor au fost pe scena si erau doua idioate de radeau isteric incat acopereau toata lumea din sala, dar erau si unii adusi acolo doar ca sa scape de scoala, deoarece una din frazele auzite in grupul lor a fost:” Mai stau sa fac misto’ de astia”…
Urmeaza un filmulet cu petardele – in prim plan – si idiotii in plan secund (cam slab calitativ, dar ce vrei de la o camera foto)…
Dragii mei cretini si dragele mele idioate: STATI MAMA DRACULUI ACASA DATA VIITOARE!!! De atatia idioti si petarde adunati la un loc s-a saturat lumea! Fetele tatii, sa nu uitati, daca va recunoasteti, ca data viitoare sa veniti si cu tarifele scrise pe o hartie pusa in piept sau pe cur, elementele de gandire ce va caracterizeaza, nu de alta, dar alt viitor decat a obtine bani pe activitati “regulate” nu aveti!!!
Nu am mai stat pana la premiere… am aflat zilele urmatoare… dar in ce mod! “Efectele de dupa…” ale “Intalnirii bloggerilor” din Ploiesti sunt mici copii pe langa declaratiile si ofensele, injuriile si atacurile ce au urmat dupa festivalul de teatru.
Nu voi reproduce discutii… va las sa le descoperiti singuri… nu merita comentate… insa merita discutat pe marginea lor si mai ales merita precizat: tuturor celor implicati in aceste discutii si manifestari de orgolii ar trebui sa le fie rusine! Rusine ca si-au batut joc de un nume, de un cult, rusine ca si-au batut joc de public, rusine ca si-au batut joc de ei, rusine ca si-au batut joc de teatru!
Stimati copilasi cu veleitati de artisti si vedete de carton, ceea ce ati facut pe scena a echivalat cu zero! Cand te duci la o competitie de teatru doar ca sa le arati altora ca esti mai bun decat ei, nu esti; cand te duci la o competitie de teatru ca sa concurezi cu alte licee si sa iti demonstrezi tie cat de bun esti si ce mare artist de teatru esti tu, nu esti; cand te duci la o competitie de teatru ca sa obtii aplauze si premii, sa umbli prin oras imbracat cu tricouri negre inscriptionate cu “Trupa de teatru….” si faci comentarii care nici maturatorii de strada nu le fac (m-am izbit de voi pe strada, v-am ascultat in timp ce mergeati, cu pleata in vant, pantalonii in vine si lanturile atarnate), nu ai facut nimic! Teatrul nu este o competitie… teatrul este o traire, o arta a sufletului si o magie ce transforma realitatea in esenta ei pura, teatrul este pana la urma o masca ce se transforma sub ochii privitorului si ce expune sufletul artistului renascut si transfigurat de spiritul artei ce-i arde prin vene… Teatrul este puterea de a intelege spiritul uman si de a-l transpune in metafore ce nu clarifica ci adancesc si mai mult misterul umanitatii.
De aceea, prin ce am vazut acolo, prin ceea ce am auzit, si mai ales prin ceea ce am citit prin diversele bloguri si site-uri, ii dau dreptate omului de teatru citat mai sus; ori gasiti puterea de a da nastere unui nou spirit de teatru, ori lasati-va… doar ca va adunati mai multi la un loc si rostiti niste fraze unul dupa celalalt in timp ce va miscati pe scena, nu se cheama teatru iar voi nu sunteti artisti… am cunoscut artisti, stiu ce inseamna sa suferi pentru teatru si pentru pasiune; pana cand nu veti intelege adevarata arta nu veti ramane decat simulacre ale unor personaje din Caragiale, ce incearca sa fie ceea ce nu sunt si care esueaza de fiecare data.